Recent, membrii Academiei de Ştiinţe Medicale au votat pentru conducerile secţiilor acestui for. Astfel, la Secţia de Medicină internă au fost aleşi dl acad. Constantin Popa – preşedinte, dna prof. dr. Carmen Ginghină şi dnii prof. dr. Ioan Bruckner şi prof. dr. Carol Stanciu – vicepreşedinţi, şi dna prof. dr. Maria Dorobanţu – secretar. Preşedinte al Secţiei de Chirurgie a fost ales dl prof. dr. Irinel Popescu, în vreme ce dnii prof. dr. Radu Deac, prof. dr. Cristian Dragomir, prof. dr. Florin Stamatian şi prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea au fost desemnaţi prin vot vicepreşedinţi. (...)

   Despre cursurile de tehnici chirurgicale ale Societăţii Studenţeşti de Chirurgie (...)

   În domeniul îngrijirilor paliative, s-a acumulat o solidă experienţă legată, mai ales, de îngrijirea bolnavilor de cancer. Dar e cert că şi alte categorii de suferinzi necesită măsuri de acelaşi gen. Este şi cazul BPOC – se menţionează într-un articol din nr. 1004 al hebdomadarulu belgian LE GÉNÉRALISTE. Dacă în ce priveşte cancerul – arată revista – îngrijirile paliative se bazează pe posibilitatea de a determina faptul că un anumit bolnav prezintă sau nu un risc mare de deces, referitor la BPOC acest lucru e mai puţin evident: există, desigur, un număr de markeri (stadiul bolii, starea nutriţională, comorbiditate cardiacă sau depresivă, calitatea vieţii, vârsta), dar predicţiile rămân dificil de stabilit cu precizie. (...)

   Pe lângă efectele terapeutice pentru care sunt prescrise, medicamentele au efecte secundare şi adverse nedorite şi greu de evitat, dar obligatoriu a fi cunoscute. Despre complicaţiile medicale ale tratamentului cu antipsihotice discută dl prof. dr. Peter Manu. (...)

    În cadrul unei conferinţe de presă recente, erau anunţate planurile Ministerului Sănătăţii, de transformare în cămine de bătrâni a 71 de unităţi sanitare cu paturi. Surprinzător, lista include şi un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie: Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“. Pentru a vedea cum stau lucrurile la faţa locului, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, care i-a acordat un interviu dlui dr. Aurel F. Marin. (...)

   Ca urmare a noului sistem de acordare a concediilor medicale introdus de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în 2010, numărul concediilor medicale acordate anul trecut a scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009. Astfel, dacă în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2009 au fost eliberate 2.972.272 de certificate medicale, în acelaşi interval al anului 2010 au fost acordate 1.649.837, ceea ce înseamnă cu 1.322.435 mai puţine documente. (...)

   Faptul că am intrat în sezonul rece a furnizat o temă interesantă hebdomadarului belgian LE GENERALISTE, care, într-un articol din nr. 983, atrage atenţia că vaccinarea antigripală a viitoarei mame constituie o protecţie pentru nou-născut. Aceasta este şi concluzia la care au ajuns cercetătorii de la prestigioasa John Hopkins Bloomberg School of Public Health, din Baltimore (SUA). Studiul lor a fost întreprins în… rezervaţiile indienilor, care se caracterizează prin cea mai mare prevalenţă a infecţiilor respiratorii la copii din întreaga ţară. Au fost cercetate cca 1.170 de indiene americane în ce priveşte situaţia vaccinală a lor şi a altor membri ai familiei, ca şi eventualii factori de risc gripal. (...)

 

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Intervenţii chirurgicale transmise în timp real din blocul operator în sala de conferinţe, un dialog continuu între medicul ce opera şi participanţii la lucrări, posibilitatea de a pune întrebări şi de a da pe loc răspunsuri ori chiar de a focaliza zone de interes din câmpul operator, arătând „pe viu“ cum se poate rezolva o dificultate sau alta… Deşi eram, alături de ceilalţi participanţi, în spaţiile moderne ale pensiunii Montana din Slănic Moldova – locul unde s-au desfăşurat sesiunile ştiinţifice ale ediţiei a V-a Zilele Medicale ale SMU Moineşti, mă simţeam ca şi cum aş fi fost în sala de operaţie alături de echipa de intervenţii. La rândul lor, cei invitaţi să opereze (unii din ţară – Iaşi şi Bucureşti, alţii din ţări europene), mărturiseau că în sala de operaţie, alături de echipa spitalului gazdă, s-au simţit mai bine ca acasă… De mai mulţi ani, SMU Moineşti, prin managerul său – dl dr. Adrian Cotîrleţ – a devenit locul unde, vară de vară, la sfârşitul lunii iulie, remarcabili chirurgi din colţuri îndepărtate ale Europei se întâlnesc, aplicându-şi măiestria în abordarea unor cazuri chirurgicale adeseori extrem de dificile. Un reportaj de Iftimie Nesfântu.

    De la 1 august 2010, Ministerul Sănătăţii derulează, pe o perioadă de trei ani, proiectul „Cunoştinţe de utilizarea calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România“. Contractul de finanţare are o valoare totală de 10.635.085.00 lei, din care 1.419.000.00 lei reprezintă contribuţia beneficiarului (prin Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea resurselor umane“, în cadrul axei prioritare 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor“ – domeniul major de intervenţie 3.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii“). (...)

   Efectele secundare ale medicamentelor sunt din ce în ce mai frecvent întâlnite, fenomen preocupant în întreaga lume, dar care în România se manifestă cu mai multă intensitate. Cauzele pentru care ţara noastră deţine (şi) în acest domeniu un trist record sunt multiple. În primul rând, consumul de medicamente per capita este mai ridicat la noi, îndeosebi ca urmare a disparităţii repartiţiei fondurilor, care se scurg spre sectorul curativ, în timp ce prevenţia este flagrant neglijată. Ca urmare, avem un mare număr de îmbolnăviri. Actul medical se finalizează şi se rezumă, de regulă, la prescrierea unei reţete, neglijându-se celelalte laturi ale planului terapeutic. Nu în ultimul rând ca importanţă, semnalăm presiunea excesivă şi pe toate căile exercitată de casele de medicamente, care urmăresc obţinerea de profituri cât mai mari. (...)

   Orice gândire are cadre paradigmatice care o încorsetează logic, dar, în acelaşi timp o contextualizează într-un univers relaţional semantic specific. Astfel, între un ateu şi un credincios practicant, deosebirile dintre cadrele gândirii lor şi dintre sistemele ierarhizate de valori sunt eclatante pentru oricine. Cadrul şi modul de a gândi al unui matematician este suficient de deosebit de modul de a gândi al unui jurist, pentru a fi acceptată deosebirea de către oricine. Modul de a gândi şi cadrul ideatic (paradigma) ale unui biolog este la distanţă de paradigma unui inginer. Dar chiar în cadrul aceleiaşi specialităţi pot exista subdiviziuni paradigmatice, ori chiar paradigme de sine stătătoare. (...)

   Este cert: speranţa de viaţă a oamenilor a crescut – în unele ţări mai mult, în alte zone ale lumii, mai puţin. Iar fenomenul continuă. Şi odată cu el, sporeşte şi vârsta medie a populaţiei. Ceea ce este un fapt pozitiv. Care însă are şi laturile lui nedorite: viaţa mai lungă generează avatarurile senescenţei, cu respectivul cortegiu de boli, suferinţe, neputinţe… Hebdomadarul belgian LE GENERALISTE a dedicat, în nr. 962, un amplu grupaj referitor la „aging people“, adică la vârstnici şi – fireşte – la problemele lor medicale. • Postat sub genericul „Le thématique du Généraliste“, grupajul începe cu un aspect mai puţin abordat în acest context, dar care decurge din actuala configuraţie a lumii atât de modificată ca urmare a globalizării. (...)